Tradiții și obiceiuri de Bobotează

În data de 6 ianuarie, românii sărbătoresc Boboteaza.

În fiecare an pe data de 6 ianuarie, sărbătorim botezul lui Isus Hristos sau Boboteaza cum este cunoscut în popor. La fel ca și în cazul tuturor celorlalte sărbători și de Bobotează există câteva tradiții pe care poporul român le respectă cu strictețe.

Ziua de Bobotează marchează ciclul închiderii sărbătorilor de iarnă. Această sărbătoare este închinată purificării mediului înconjurător dar în special al apelor. Se spune că în această zi apele se curățesc de puterile malefice.

În ziua de Bobotează după liturghie, preotul și enoriașii fac o procesiune pe un lac, izvor sau râu pentru sfințirea apelor. Când începe slujba, vânătorii și pădurarii împușcă peste ape pentru a alunga puterile malefice.

Se spune că de Bobotează fetele nemăritate își visează soțul. Pe data de 5 ianuarie, fetele nemăritate care vor să își viseze ursitul trebuie să  lege un fir roșu de mătase și o crenguță de busuioc sfințit la degetul inelar. Apoi o altă crenguță de busuioc se  pune sub pernă. Se spune că bărbatul pe care îl visează va fi viitorul lor soț.

Potrivit evz.ro, în data de 6 și 7 ianuarie, femeile  nu au voie să spele rufe, pentru a nu atrage necazuri în familie. Cu prilejul acestei sărbători preoții sfințesc apele și oferă agheasmă credincioșilor. În popor se știe că femeile care consumă agheasmă se vindecă de sterilitate.

De Bobotează se zice că nu este bine să dai bani împrumut, deoarece așa vei face tot anul și riști să aduci risipă în casă.

La fel ca de Crăciun, credincioșii trebuie să pregătească o masă îmbelșugată. De asemenea gospodinele trebuie să gătească 12 feluri de mâncare pentru fiecare lună a anului. Credincioșii nu mănâncă până cât hrana nu este sfințită de părinte.

Pentru a fi feriți de boli, timp de opt zile, credincioșii consumă agheasmă pe stomacul gol.

Sursă fotografie