Copii UITAŢI de PĂRINŢI – „Mama mea are părul negru, e înaltă, o ştiu de pe Internet” Video-Reporaj

Astăzi deschid cutia Pandorei, mulţi or să mă blameze, alţii îmi vor da dreptate, oricum, realitatea este mereu UNDEVA la mijloc. Nu vreau sa judec pe nimeni, nici nu am curajul să fac aşa ceva, nu sunt eu Dumnezeu. Văd, pricep, înţeleg si pot emite păreri-opinii, doar atât. Sunt om, iar modul cum ceilalţi îşi croiesc drumul în viaţă rămâne la latitudinea lor, aşa este mai bine, aşa este logic… UMAN. S-a bătut multa monedă pe viaţa copiilor rămaşi aici în ţară, în principiu, în grija bunicilor. Nimeni nu spune că este ceva rău şi nimeni nu cere imposibilul. Materialul de mai jos vă prezintă cazurile speciale ce au fost supuse opiniei publice şi pot spune că îi respect pe toţi parinţii care au luat drumul străinătăţii pentru a oferi o viaţă mai BUNĂ copiilor lor, dar nu sunt de acord cu cei care au UITAT de COPIII cărora le-au dat VIAŢĂ.

Cazurile lor şi prezentarea opiniei mele mă înduioşează până la lacrimi, te poate emoţiona şi pe tine cititorule, oricât de rece sau cald iţi este sufletul. Anul trecut, o mamă româncă şi-a părăsit cei patru copii ai ei, iar ea trăia în străinătate fără necazuri sau greutăţi. Soţul ei a rămas singur să aibă grijă de ei, undeva, într-un loc rupt de realitate, din judeţul Tulcea. „Sunt sufletul şi viaţa lui, pentru tatăl Petre dar oare pentru ea, mama Flori, ce sunt, oare îi mai ţine ea minte?” Cei patru copii erau foarte frumoşi iar tatăl lor era un om bun la suflet şi cu o inimă mare de român. Tatăl a acuzat-o pe mama din acte că duce o viaţă uşoară în Spania prin „cluburile de noapte” în timp ce patru copii, ai ei, sânge din sângele său, locuiesc într-o sărăcie cruntă şi o cochilie cu pretenţie de casă ce stă gata să se surpe. Urmăriţi în materialul de mai jos întregul material din emisiunea difuzata în 2015.

Cutremurător de real! „Mama mea are părul negru, e înaltă, o ştiu de pe Internet”

Foarte mulţi dintre copii, din cauza greutăţilor s-au maturizat foarte repede. Astăzi, întrebaţi de părinţii lor plecaţi, răspund că nu le mai e dor şi aproape că i-au uitat. Drama lor este mereu un subiect de actualitate, dar părinţii sunt obligaţi moral, în faţa lui Dumnezeu să răspundă întrebărilor formulate de copii lor înainte de a merge la somn, atunci când au nevoie de sărutul părintelui de „Noapte Bună”. Astfel, un alt caz atrage atenţia publicului, este vorba despre copiii din judeţul Gorj, care din anul 2013 sunt crescuţi de bunica lor.

Îngrijorător este că aceşti copii rămân singuri, iar părinţii lor nu pot să mai aibă grija lor din cauza faptului că de multe ori, între aceştia intervine „divorţul” şi copiii rămân singuri şi SUFERĂ. Nu doresc ca eu să fac acum un proces de conştiinţă părinţiloor, sunt zeci de mii de cazuri unde copii au tot ce le trebuie, tocmai datorită eforturilor depuse de părinţii lor, numai că sunt şi cazuri deosebit de grave ce nu trebuiesc trecute cu vederea, aici este problema.

Trebuie să admitem că, sunt în România cazuri reale de copii rămaşi ai NIMĂNUI, iar după ani şi ani de pribegie prin lume, aceştia parcă au uitat de ei şi şi-au întemeiat alte familii acolo pe unde trăiesc.

O fetiţă din Gorj în vârtsă de 10 ani spunea că, mama şi tatăl ei sunt plecaţi de vreo şase ani împreună. Nu a mai văzut-o pe mama ei de patru ani şi o descrie din amintiri: „Părul negru, înaltă, 38 de ani”. „Nu mi-e dor de ea şi nici de tata”, şochează fetiţa. „De ce spui asta, de ce vorbeşti aşa?”, a întrebat reporterul. „Pentru că sunt cu bunica”, vine răspunsul sec al copilului. Un caz, să zicem ceva mai fericit: O fetiţă spune că îi e dor de mama şi că vorbeşte cu ea la telefon, doar că şi-o aminteşte de pe Internet.

Spune că i-au trimis mereu cadouri şi că întotdeauna o sună. I-au promis că vor veni acasă amândoi de sărbători şi vor fi iar o familie, cu toţii, împreună. Fetiţa spune că sunt destui colegi de clasă care au părinţii plecaţi la muncă în străinătate.

Mă rog la Dumnezeu ca într-o zi, România să fie o ţară unde toţi vom avea de muncă şi un salariu BUN, iar cazurile de copii crescuţi fără dragostea părinţilor să dispară de tot. Trebuie doar să CREDEM, oricum ziua aceea este undeva DEPARTE! Sursă articol. Sursă foto.