Un vasluian s-a săturat să fie SCLAV la străini şi a investit banii câştigaţi cu trudă, într-o afacere BIO

Căpşunarul care s-a săturat să fie sclav la străini şi a investit banii într-o afacere bio: „Eu vreau să reuşesc fără pile în ţara mea“

Paul Miron (26 ani) munceşte de şapte ani la o fermă de căpşuni din Anglia şi, pentru că „s-a săturat să fie slugă printre străini”, cu banii câştigaţi în străinătate a început o afacere bio în satul natal din judeţul Vaslui.

Paul Miron este originar din satul Cârţibaşi, comuna Bogdăneşti, judeţul Vaslui, şi este unul dintre milioanele de români plecaţi să-şi facă un rost în străinătate. De şapte ani, munceşte sezonier, cu acte în regulă, la o fermă de căpşuni din Anglia.

Mărturiseşte că a plecat ”dintr-o întâmplare, nu a fost o dorinţă” şi chiar dacă i-a fost greu, iar munca grea i-a afectat sănătate, a îndurat totul pentru a reuşi să adune bani cu care să îşi facă un rost în casa natală. Paul Miron nu a cheltuit banii câştigaţi în străinătate ”pe lucruri fără rost”.

A adunat liră cu liră, hotărât să investească in România, să îşi facă un rost în satul natal. S-a oprit la o afacere inedită, cu care este hotărât să dea lovitura pe piaţa bio: o cultură de cătină.

”Când am hotărât să fac ceva cu puţinii bănuţi pe care îi câştig aici, în Anglia, am zis să îi investesc în ceva ce nu face oricine. Am căutat pe internet tot felul de investiţii, ce se cere pe piaţă, ce s-ar preta la mine la ţară şi la tipul de sol. Am ajuns să mă opresc la cătină. Nici nu e greu de întreţinut ca şi cultură şi îmi permite, până la intrarea în rod, să mai vin la fermă în Anglia, să mai adun nişte bani”, povesteşte Paul Miron.

Cum a pornit afacerea cu cătină

Pentru că nu îşi permitea să rişte să piardă banii pentru care a muncit din greu, Paul a căutat pas cu pas orice informaţie legată de exploatarea plantelor de cătină şi despre cum ar putea să o valorifice. Nu s-a apucat de plantat cătina decât după ce a aflat unde şi cum o poate valorifica.

”Am căutat mai întâi ofabrică de procesare. Am găsit în Bistriţa o societate. Am fost acolo, am discutat cu domnul Roşca, proprietarul. El are nevoie de foarte multă cătină pentru ulei pe care îl exportă în Germania. Astfel am stabilit ca producţia de pe cultura mea de cătină să o livrez societăţii din Bistriţa”, explică Paul. După ce a rezolvat problema valorificării cătinei, vasluianul a căutat în toată ţara plante de calitate pentru a pune bazele culturii. A reuşit să găsească la Focşani, ceea că căuta iar pe 20 noiembrie 2015 a plantat o suprafaţă de jumătate de hectar.

”Am făcut gard împotriva iepurilor, iar primăvara devreme am pus şi irigaţia, chiar dacă nu este neapărat nevoie, cătina fiind foarte rezistentă la secetă. La irigaţie am muncit foarte mult, pentru că a trebuit să fac un bazin în pământ şi am adus apă de la un pârâu, de la 250 de metri, în pantă, dar dacă vrei să faci ceva trebuie să munceşti ca să reuşeşti”, explică Paul.

”Noi, cei mici, nu putem accesa un proiect”

Vasluianul a încercat să acceseze şi fonduri europene pentru a-şi dezvolta afacerea, însă mărturiseşte că s-a lăsat bătut din cauza birocraţiei din România ”Am încercat să fac un proiect la GAL (Grupul de Acţiune Locala n.r.) Vaslui, însă ghidul este făcut în aşa fel încât noi, cei mici, să nu putem accesa un proiect. Responsabilii din România, dacă nu se trezesc în ceasul al 12-lea să facă un ghid pentru micii fermieri, să îl poată acces cât mai mulţi, nu vom putea dezvolta ţara.

Conducerea ţării trebuie să se trezească pentru că după 2020 nu mai vedem niciun ban, atunci o să fim săraci cu adevărat. Mie unul nu îmi va conveni să investesc astăzi, dacă ei nu mă ajută atunci când avem nevoie. Degeaba vor veni mai târziu, când vor vedea că au greşit că nu au atras toţi banii care ni se ofereau prin proiecte”, afirmă Paul Miron.

Author: Cristina Popovici | Sursa: zf.ro |

Articolul este preluat de pe portalul money.ro citând sursa zf.ro