Alegi o AGENŢIE, pleci la muncă în ITALIA, apoi ”Devii sclavul lor, pe un salariu de mizerie”

Agențiile de recrutare a forței de muncă pentru locuri de îngrijitoare sau menajere în Italia au devenit o afacere sigură și deosebit de profitabilă în România. Însă în dauna celor care apelează la ele. Mii de români ajung în Peninsulă după ce plătesc mii de euro și semnează tot felul de contracte cu clauze pline de capcane: salariul înjumătățit, lipsa asistenței sanitare, a documentelor de rezidență, etc. În cele mai multe dintre cazuri nu se respectă nici măcar acele condiții minime de cazare, masă sau timp liber.

În cazul pe care îl vom povesti mai jos s-a ajuns chiar la amenințări. Nu sunt respectate drepturile salariale: banii primiți sunt mai puțin de jumătate din înțelegerea contractuală, nu există asigurare medicală și nici documente de rezidență.

O româncă din Timișoara ne-a povestit calvarul prin care trece. Sunt în curs cercetări făcute de organele de control, precum și de sindicatele române și italiene. De aceea, pentru moment, femeia ne-a rugat să nu publicăm identitatea sa, urmând ca la sfârșitul anchetei să participe ca martor într-un eventual proces. O vom denumi Maria…

Promisiuni deşarte

Maria a apelat la o agenție din România, după ce avusese deja câteva experiențe neplăcute în Italia. ”Am plecat la început bazându-mă pe niște cunoștințe, dar am pierdut timp și bani. Am lucrat în Trento, apoi, după ce a murit bătrânul asistat, am plecat în Sicilia. Doar promisiuni deșarte. Am pierdut și bani, vreo 800 de euro, și timp. M-am întors acasă, dezamăgită și supărată. Trebuia să plătesc datoriile din țară și nu m-am lăsat doborâtă. Am apelat la o agenție, care promitea locuri de muncă sigure, curate și plătite foarte bine. Nu am crezut chiar tot ce mi-au spus acolo, dar mă bazam pe faptul că voi lucra legal, că cineva mă va monitoriza și va avea grijă de mine și ca drepturile mele să fie respectate.” a început Maria povestirea.

Maria primește în prezent 17 euro pe zi, plus 8 milioane de lei ca salariu de bază. În total nu depășește 700 de euro, iar taxe nu plătește nimeni pentru ea. În cazul în care s-ar îmbolnăvi, singura variantă este la urgențe. ”Cei din familia pentru care lucrez în prezent mi-au spus că plătesc agenției din România 1800 de euro. Eu nu primesc mai mult de 700. Cine se îmbogățește pe munca mea? Pe suferința mea?”, se întreba Maria.

”Am mai plătit și un așa-zis curs de îngrijitoare, 1150 de euro, fără de care cică nu aș putea lucra. Nu mi-au luat toți banii odată, ci în rate. În final abia luam 600 de euro în mână”, a completat Maria.

Ultimul incident a avut loc cu câteva zile înainte să ceară ajutorul sindicatelor. «Agentul de legătură din Italia a venit și mi-a comunicat că trebuie să fiu la dispoziția familiei 22 de ore din 24. Că altfel mă dă afară și că dacă fac nazuri îmi va crea probleme. Eu, sincer, nu mai pot. Mi-e și frică. Îngrijesc trei persoane, fac curățenie într-o casă enormă și tai și iarba din grădină. Iar liber nu am decât două ore. Pentru un salariu de mizerie.»

Am rugat-o pe Maria să ne descrie întreaga sa ”aventură”: «Un lucru important este că nu se dau informaţiile corecte şi complete şi nu ştiu de ce se procedează aşa, în sensul că una se spune la agenţie şi găseşti cu totul altceva în realitate. Din trei cazuri unde am lucrat, doar una era corectă şi anume cea unde sunt acum.

Ţi se spune că ai camera ta, că ai acces la internet, televizor, că ai intimitatea ta, dar în realitate nu ai nimic. În prima casă unde am fost trimisă de când sunt la această agenţie, mi s-a spus că am camera mea şi tot ce-mi doresc şi în realitate am găsit o camera de 2/5 care era de fapt un hol, cu un pat pentru o persoană, un dulap unde erau lucrurile familiei, o fereastră de 30/30 care dacă o deschideai că să poţi respira era năpădită de fluturi şi ţânţari. Nici vorbă să poţi pune un scaun în plus în cameră pentru orice eventualitate. Am reuşit să rezist 8 luni.

A doua familie avea doar două camere, a solicitat servicii pe timpul nopţii, doamna fiind paralizată de la jumătate în jos, unde la fel s-a spus că voi avea camera mea, internet şi tot confortul, camera mea fiind de fapt biroul doamnei, care era scriitoare şi lucra toată ziua. Noaptea nu se dormea pentru că avea tot timpul dureri în picioare şi trebuia întoarsă în permanență. Persoană de 85 de kg, vă dați seama ce uşor era, plus manevrată pe timpul zilei pentru diverse necesităţi. Cum noaptea nu se dormea, trebuia să dorm în cursul zilei. Mă culcam la 7 când venea o asistentă care era prezentă în fiecare dimineaţă, şi la ora 9 mă trezea doamna că venea mama ei în vizită şi trebuia să eliberez biroul.». Sursă foto. 

Citeşte continuarea pe portalul de informaţii gazetaromaneasca.com