Tinerii italeni sunt considerați independenți după vârsta de 34 de ani

Odată ce tânărul trece de o anumită vârstă, stipulează decizia amintită anterior, fiul/fiica major/majoră, deși nu este independent/independentă din punct de vedere financiar, a ajuns la un grad de independență ce îl/o face să piardă dreptul la întreținere.

Doar în cazul în care tânărul poate dovedi starea de nevoie și imposibilitatea de a-și procura minimul necesar traiului, părintele este obligat să-i plătească acestuia o sumă pentru achiziția de produse alimentare de strictă necesitate, dar nu mai mult de atât. Această decizie se bazează pe art. 337 și art. 433 din Codul Civil italian.

După ce trece de vârsta de 34 de ani se presupune că o persoană este suficient de responsabilă și independentă pentru a se descurca pe cont propriu și a nu mai poate solicita aplicarea măsurii de întreținere.

Curtea de Casație precizează în Decizia nr. 18.076/2014 că „obligația părinților este justificată de urmarea unui proiect educativ sau a unui parcurs de formare”. Aceste acțiuni de formare se consideră finalizate până la vârsta de 35 de ani.

Această obligație de întreținere nu se aplică numai părintelui care, după divorț, nu mai locuiește cu fiul/fiica sa, ci și părintelui cu care tânărul rămâne să locuiască. Pentru că tânărul locuiește în casa acestuia se consideră că acel părinte asigură întreținerea zilnică a tânărului.

Sursă foto. Articolul este preluat INTEGRAL de pe portalul de informaţii rotalianul.com Autor articol Daniela Stoica